Iadul este amintirea fara puterea de a mai schimba ceva

Marti 22 Mai 2012 04:21 PM

 

"Mama, te rog, saruta-ma si ureaza-mi noroc! Mama, te rog, pleaca trenul, ce aglomeratie, mama, pleaca trenul si eu nu sunt in el, alta sansa nu mai am..."

...

 

Incerc sa scriu cateva cuvinte despre o piesa de teatru vazuta acum cateva zile... iar lacrimile deja mi se-noada in barbie...

"Iadul este amintirea fara puterea de a mai schimba ceva" este o piesa care... Este o piesa grea si apasatoara.. cutremuratoare... care ti se urca pana sus in piept... doar pentru a-ti fura aerul pe care-l respiri... Este o panza de paianjen a naturii umane in care... cineva iubeste, cineva uraste...iar suferinta depaste orice granita obisnuita. 

 

Este o poveste de o mare sensibilitate, cu actrite magice... intr-un decor incarcat, ce palpita, un decor aflat la limita dintre vis si realitate, intr-un spatiu stramt... cu o muzica... ce parca te face sa smulgi timpul cu unghiile, printre sughituri si-un suierat plangator...

 

Subconstiente chinuite, capete de femeie in care mocneste furie, pizma si neliniste, femei cladite de obsesii, din delir... tensiune dura, nevoie de iubire... iertare, neimpacare.. suflete ravasite... amintiri.

 

Aici, adultul nu este altceva decat un copil ingropat in amintiri si frustrari... devenit sclav de cosmaruri, de fantome, de neliniste.  

 

Ce m-a mai impresionat pe mine a fost toata tristetea personajelor pentru care prezentul exista doar pentru a inviora trecutul, prin amintiri iesite din suflete inchise, ca din lanturi si custi... Ma gandesc ca prin naturaletea scenelor sale, acest spectacol... nu a facut altceva decat sa ma transporte intr-o stare de intimitate... in care sa nu fac altceva decat sa ascult plansul de copil a doua surori care tanjesc dupa acelasi trofeu: dragostea de mama.

...

"Iadul este amintirea fara puterea de a mai schimba ceva" este o drama usturatoare, un vezuviu intern, o piesa plina de durere, tristete, amaraciune...

Finalul a tatuat durere in suflet cu ace fierbinti si reci prin sfasietoarea piesa Daylight and the Sun...

 

O mie de multumiri pentru cele patru formidabile actrite: Diana Gheorghian - Agnes, Oana Stefanescu - Viola, Liana Margineanu - mama si Nicoleta Lefter - Kristina/Denise.

 

http://www.youtube.com/watch?v=TAyN2hqJsvM&NR=1

 

"Iadul este amintirea fara puterea de a mai schimba ceva" -  Teatrul Odeon

 

Adauga comentariul tau :

comenteaza
Username :
Parola :
 
Username :
Parola :
Repeta Parola :
E-mail :
Repeta E-mail :
 
reclama